Deseori m-am întrebat cât de mult trebuie să ne iubim partenerul. Până la cer ? Până la infinit ? De câte ori nu ne-am uitat la televizor şi nu am văzut cum tineri, părăsiţi de cea sau cel pe care îl iubeau, s-au sinucis din „prea multă dragoste” ? Sau de câte ori nu am auzit despre relaţii în care unul dintre parteneri îi cerea celuilalt să facă sacrificii absurde „în numele dragostei” şi culmea, celălalt accepta de bună voie, părând a fi orbit? Ei bine, în aceste cazuri nu era vorba decât despre o dragoste bolnavă şi obsedantă care se rezuma doar la a iubi dincolo de raţionament.
Dar oare la asta se rezumă o relaţie, la cât de mult iubeşti şi eşti iubit ? După mai multe experienţe am ajuns la concluzia că nu. Şi dacă stăm să ne gândim bine, de fapt aşa şi este logic şi raţional. O relaţie este formată din doi oameni : două suflete cu personalităţi şi vieţi diferite. Este mult mai important ca înainte de a începe să îl iubim pe celălalt, să începem să ne iubim pe noi. În fond noi suntem unul dintre stâlpii care consolidează acea relaţie. Dacă fundamentul nostru este şubred, întreaga construcţie se va clătina. Pe unul dintre site-urile de socializare, am găsit o formulare, care deşi aparent puerilă, mie îmi exprimă adevăr: I comes before U ( în traducere liberă: Eu mă voi pune tot timpul înaintea Ta).
Contrar celor care pot fi rezervaţi citind acestea, faptul de a te iubi pe tine mai mult decât pe partener, nu denotă egoism, dimpotrivă. Doar învăţând să te apreciezi, într-o manieră raţională, poţi fi în stare să dezvolţi o dragoste la fel de raţională faţă de pereche; şi în fond, cum poţi să te aştepţi să fii iubit, dacă nici măcar tu nu te iubeşti? Dacă toată energia şi toate eforturile tale se rezumă la a-l face fericit pe celălalt?
Doar printr-o dragoste de sine vom putea să ne dăm seama când cel de lângă noi nu ne vrea binele sau când relaţia cere mult prea multe sacrificii din partea noastră. Dragostea este oarbă doar atunci când totul se rezumă la a-l iubi pe celălalt şi la a uita de propria individualitate şi de propriile nevoi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu